Miros de iunie

Si iar miroase a tei! Adie vantul....inchizi ochii...si simti...

Am crescut cu ei la geam...am iubit, am suferit, am invatat, am plans, am visat, am scris...cu ei si mirosul lor. Si chiar daca imi transforma masina intr-un morman de flori lipite, tot ii iubesc❤ Nici nu mai depun prea mult efort s-o spal...e frumoasa asa si in plus, scad sansele sa se apropie oameni de ea.🤭

Simturile ne inspira mai mult decat realizam...nu le-am dat multa vreme importanta pana cand...am inceput sa scot automatismele din patratica lor si sa le transform in traire constienta: gustul si aroma cafelei de dimineata, muzica din fundalul unei carti sau scrisori, fosnetul valurilor, mirosul nisipului si al pamantului ud, atingerea ploii, culorile toamnei, florile primaverii, mangaierea vantului, parfumul teilor...Ma simt asa de vie!