Filosofie

Mi-am interzis...
Sa fiu, sa rad, sa plang.
Si parca totul ar fi fost promis,
Sau s-ar fi cumparat la targ.

Si parca m-am jucat cu soarta mea,
Cu zilele, cu timpul numarat,
Si nu m-am mai gandit la viata mea
Care s-a scurs neobservat.

Ce sa mai fac cu timpul cel trecut?
Nimic...probabil l-am pierdut.
Dar intrebarea care vine-n minte
Este: ce fac de-acuma inainte?

Ce sunt, cu cine ma-ntalnesc?
Pentru ce dau si oare ce primesc?
Cat suflet pun si cat imi pierd din el?
Unde sa plang? Si cand..sau ce sa sper?

De ce sa tac? De ce sa mai vorbesc?
Sa inchid ochii sau sa mai privesc?
S-arat cu degetul spre cel ce ma raneste?
Sau sa gasesc curaj de-a trece peste?

Unde sunt cu adevarat dorita?
Ore cand lipsa mi-e simtita?
Ce plus aduc? A cui mai sunt?
Si cate zile mai am pe pamant?

Prea multe intrebari mi-apasa gandul,
Si uneori se-nvarte si pamantul
Cu mine...simt ca ma topesc.
Si la final uit ca de fapt traiesc.